Punta Cana, cea mai frumoasa plaja a Caraibelor, este destul de greu de descris in cuvinte, chiar si pentru cineva care a colindat prin toate colturile pamantului. Nisipul este alb si fin, aproape stralucitor, iar apa marii are nenumarate nuante, de la un turcoaz deschis la albastru inchis. Plaja este bestiala oamenii sunt bestiali, iar Merengue si alte ritmuri fierbinti, rasuna aici mai tare ca nicaieri. Dominicanii sunt niste cantareti din nastere.Toti canta, chelnerii in restaurant canta, receptionerii canta, cameristele, soferii, toti. Si canta bine, nimic de zis.
Resortul GRAND PARADISE BAVARO, ca majoritatea  celor de aici de clasificare superioara, este situat chiar langa plaja, are o gradina imensa cu multe piscine si o sumedenie de restaurante cu specific diferit. Oricum, cei care vor sa se ingrase au toate sansele s-o faca, apeland la oricare dintre restaurantele resortului. Barurile sunt si ele aproape non-stop deschise si trebuie incercate, din numeroasele cocktail-uri traditionale, macar Piña Colada sau CUBA LIBRE.
Republica Domincana este o tara a extremelor. Pe de o parte, resorturi luxoase cu servicii impecabile, mancare din  belsug  si  oameni foarte veseli si amabili. Pe de alta parte, case saracacioase, in culori pestrite, printre gunoaie, cu scoli si mai toate celelalte cladiri intr-o stare jalnica. Si totusi se traieste la maximum, iar muzica parca are o gena separata pentru localnici, care canta destul de bine. Pe strazi se circula oarecum haotic, fiecare al doilea sofer dominican nu are permis de conducere iar legea e facuta de cel mai mare, deci de camioane, urmate de autobuze si de restul gastii de vehicule care isi fac dreptate prin claxoane si faruri.
A fost o experienta uimitoare,  ne bucuram ca am avut ocazia sa vedem si aceasta parte a lumii, pe care doar in visele cele mai indraznete ne-am inchipuit-o. Ne-am promis unul altuia ca vom mai ajunge odata si odata in Caraibe...